tag:blogger.com,1999:blog-15339878781475862042024-02-07T05:07:26.716+02:00Bacalaureat 2014 - Despre BAC 2014Rezolvari Subiecte Bacalaureat 2014, Subiecte Bacalaureat 2014, Variante rezolvate 2014, Atestate la informatica, la noi gasesti rezolvari BAC 2014.Unknownnoreply@blogger.comBlogger188125tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-61136627910429762252014-02-25T21:07:00.001+02:002014-10-18T00:13:36.279+03:00Predictii de primavara - Horoscop Martie 2014Cand vine primavara vin si emotiile pentru elevii de gimnaziu, sau cei de liceu, din anii terminal. Ei stiu ca odata cu inceperea primaverii trebuie sa treaca prin emotiile unor simulari, iar atunci cand primavara trece trebuie sa treaca Bacalaureatul sau Testarile Nationale.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
Desi nu toti recunosc, multi dintre elevi, atunci cand se pregatesc de un examen mare consulta horoscopul. Vor sa afle daca alinierea astrelor este sau nu benefica pentru ei. Astfel ei is spun sperantele in orice sursa neasteptata de ajutor, fie ea si din partea astrelor. Fiindca este ceva firesc, iti recomandam sa citesti <b><a href="http://www.horoscopcafe.ro/horoscop-lunar" title="Horoscop Martie 2014">horoscopul lunii martie</a></b>. Citeste si afla cum sunt aliniate astrele pentru tine si cum te vor influenta "profesional", acum, la inceput de primavara.</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-66588791792457996292013-11-30T13:07:00.000+02:002013-11-30T13:07:04.748+02:00Colinde Romanesti de Craciun<div style="text-align: justify;">
Atunci cand ne apropiem de sarbatorile de iarna, <b>colindele romanesti</b> se aud in toate case de romani adevarati. Ele sunt ascultate pentru farmecul si emotia pe care o transmit in perioada dinaintea Craciunului. Acea perioada in care fiecare dintre noi incercam sa fim mai buni, sa oferim un cadou cuiva drag sau incercam pur si simplu sa fim altfel decat in restul anului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0slwWLsWfqoWhjH_dwDANV3DOelVNhnwjMcAIyFoAvGCyzMEd7SIiSaRZRXB65QzIP99oURzKxLRXptbmE9gIKcctFVFlPJwQf8VrckWt2HO3VL0qrUMXMauykmOqOKvnHhdqKiPdQ6Fr/s1600/colinde-romanesti.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0slwWLsWfqoWhjH_dwDANV3DOelVNhnwjMcAIyFoAvGCyzMEd7SIiSaRZRXB65QzIP99oURzKxLRXptbmE9gIKcctFVFlPJwQf8VrckWt2HO3VL0qrUMXMauykmOqOKvnHhdqKiPdQ6Fr/s320/colinde-romanesti.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Faptul ca romanii sunt buni cunoscatori de limba engleza face ca acesti sa se bucure si de colinde interpretate de artisti internationali, nu este nimic rau in asta, dar sufletul lor este mangaiat tot de frumoasele noastre <a href="http://www.colindecraciun.info/">colinde romanesti</a>. Nu este roman care sa nu fi ascutat cel putin odata o <b>colinda cu Stefan Hrusca</b>. Cred ca fiecare dintre noi am auzit cel putin odata de Craciun: "Leru-i, ler...".</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a pastra traditia lasat de bunicii si strabunicii nostri ar fi bine sa ascultam si <b>colinde romanesti</b>. Frumusetea lor este un simbol romanesc, un simbol care nu ar trebui sa lipseasca din casa oricarui roman atunci cand se apropie Craciunul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Celor care nu stiu artisti romani care le pot incata sufletul cu colinde romanesti, le recomandam sa asculte colinde interpretate de artisti precum: Stefan Hrusca, Fuego, Andra, Nicolae Furdui Iancu, Puiu Codreanu, Varu Sandel, Horea Brenciu si lista poate continua. Majoritatea artistilor romani au in repertoriu cel putin un album de <a href="http://www.colindecraciun.info/colinde/"><b>colinde romanesti</b></a>. Ei stiu ca romanilor le place si tocmai din aceea incearca sa ajunga la sufletul lor. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Va indemnam sa ascultati colindele noastre romanesti pentru a duce traditia mai departe. Tineti minte, traditia nu se uita, ea se pastreaza!</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-16154808722724843062012-06-11T12:17:00.002+03:002012-06-11T12:54:47.904+03:00Bacalaureat 2012 - Proba orala la limba romana, subiecteAstazi se sustine proba orala la limba romana a examenului de bacalaureat. Desprebac 2012 ureaza succes tuturor elevilor care in aceste momente sunt in examen.<br />
Nu uitati ca pe aceste site gasiti <b><a href="http://www.istudent.ro/bacalaureat-2012-subiecte-rezultate-si-opinii.html" title="Bacalaureat 2012">rezolvarile subiectelor de la BAC 2012</a></b>, de care aveti nevoie pentru a lua nota maxima.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-57059038502245631052011-09-27T11:15:00.000+03:002011-09-27T11:15:39.084+03:00iStudent.ro - Spaţiul Online al Studenţilor RomâniDe curând s-a lansat un nou spaţiu virtual dedicat studenţilor români, este vorba de site-ul studenţesc <a href="http://www.istudent.ro/" rel="follow" title="iStudent.ro - Spaţiul Online al Studenţilor Români">www.istudent.ro</a>. Site-ul este unul cu informaţii utile oricărui student din România şi anume: locuri de muncă, burse, informaţii legate de admitere,cazare şi chirii pentru studenţi, <a href="http://www.istudent.ro/evenimente-studentesti" title="Evenimente Studenţeşi din România">evenimente studenţeşti</a>, dar şi multe alte informaţii legate de timpul liber al studenţilor.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://www.istudent.ro/" title="Site dedicat studenţilor din România"><img alt="Logo istudent.ro" border="0" src="http://www.istudent.ro/wp-content/themes/local/alltuts/images/logo-istudent-ro.png" /></a></div>Unknownnoreply@blogger.com0Iaşi, România47.1569444 27.59027779999996747.0943084 27.480376799999966 47.2195804 27.700178799999968tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-72214827488630181682011-08-31T16:33:00.001+03:002011-08-31T16:40:23.713+03:00Rezolvare, varianta 2 la matematicaRezolvare, varianta 2 la matematica, are cineva rezolvarea?!
<br />Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-49221899130000765662011-08-29T18:39:00.003+03:002011-08-29T18:46:16.664+03:00Variante rezolvate bac matematica 2011Proba de bac la matematica sesiunea toamna 2011 se va desfasura pe data de 31 august 2011. Tot pe data de 31 august se vor da si celelate probe de bac pentru fiecare specializare in parte si anume proba obligatorie a profilului. Engleza scris, franceza scris, latina, biologie, chimie, fizica. Rezolvari subiecte bac 2011, rezolvari variante bac 2011.
<br />Daca aveti nevoie de variante rezolvate dati un search pe siteul nostru. :)
<br />Bafta la examenul de bacalaureat.
<br />
<br />Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-47202470773945319232011-08-22T17:39:00.000+03:002011-08-22T17:39:34.823+03:00Balaureat 2011 - Sesiunea de toamnaAstazi s-a dat startul sesiunii de toamna a Bacalaureatului 2011(BAC-ul de toamna). Unii mai numesc aceasta sesiune de Bacalaureat si Olimpiada de toamna:)<br />
<br />
Echipa Despre BAC doreste sa ureze bafta tuturor care sustine examenul de Bacalaureat in toamna si va asteptam pe DESPREBAC 2011 sa luati subiectele pentru BAC-ul de toamna impreuna cu rezolvarile de la Bacalaureat 2011.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-50184251457007219082011-07-06T23:48:00.006+03:002011-08-22T01:30:28.164+03:00Rezultate contestatii bac 2011 note contestatiiRezultate contestatii Bac 2011
<br />Daca doriti sa aflati notele de la contestatii atunci fiti pe faza. Elevii care nu au promovat una sau mai multe probe de bacalaureat si au depus contestatii in vederea reexaminarii lucrarilor vor afla ce rezultatele au obtinut la contestatii vineri 8 iulie 2011.
<br />Elevii care au avut note mici dar cat mai apropiate de cinci vor avea mai multe sanse ca notele finale sa fie de trecere fata de colegii lor care au avut rezultate mai bune. Cu toate acestea lucrurile nu sunt batute in cutie.
<br />Vreti sa stii cum se va evalua din nou lucrarea ta?
<br />Daca ati depus contestatie si sperati ca rezultatele la contestatii sa fie mai bune, lucrarea va fi reevaluata de catre 2 profesori dar nu inainte de a vi se acoperi din nou numele, cele doua note primite de la primii doi profesori corectori dar si nota finala obtinuta.
<br />Daca diferenta intre cele doua note: prima nota de la examen si nota de la contestatie este mai mare de un punct lucrarea de bacalaureat va fi reexaminata pentru a 3 a oara. Nota voastra poate fi marita cu maxim 1,5 puncte
<br />Diferenta dintre prima si a doua nota de la contestatie trebuie sa fie de minim puncte pentru a vi se mari nota finala.Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-57092468094910757312011-07-03T22:10:00.002+03:002011-07-07T00:13:40.541+03:00Curs de programare web daca ai luat BAC-ulDaca esti unul dintre absolventii de liceu care tocmai a aflat rezultatele de la BAC si esti fericit, DESPRE BAC te invita sa participi la <a href="http://calimanesti.ipworkshop.ro/2011/?page_id=41" title="Cursuri de programare web" target="_blank">cursurile de Progamare Web</a> din cadrul scolii de vara IP WORKSHOP 2011. Evenimentul se va desfasura la Calimanesti in judetul Valcea in perioada 28 iulie - 10 august 2011.<br /><div align="center"><a href="http://calimanesti.ipworkshop.ro/" target="_blank"><img alt="Ideas & Projects Workshop" src="http://calimanesti.ipworkshop.ro/2010/wp-content/uploads/2010/06/sustin.jpg" weight="131" height="131" /></a> </div><br /><br /><a href="http://calimanesti.ipworkshop.ro/2011/?page_id=11" target="_blank" title="Inscriere la cursurile scolii de vara ip workshop">Inscrie-te acum</a> si participa la aceasta tabara de vara in care poti invata o multime de lucruri.<br />PS Poti participa chiar daca nu ai terminat clasa a XII a. Poti participa si daca esti inca la liceu.Unknownnoreply@blogger.com0Călimăneşti, România45.2391667 24.3433333000000445.225757699999996 24.335844800000039 45.2525757 24.350821800000041tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-29625982353649450972011-07-02T23:47:00.005+03:002011-07-03T00:01:32.101+03:00Rezultate BAC 2011 Note bac 2011Rezultate Bac 2011<br /><br />Incepand din seara aceasta vor aparea rezultatele la Bac 2011, daca sunteti curiosi ce note ati luat sau ce note la bac au luat colegii, prietenii sau copii vostri stati aproape. Afisarea notelor la Bac este asteptata cu sufletul la gura de peste 200.000 de absolventi de liceu. Tot acum vor fi postate pe internet si rezultatele Bac 2011 ai candidatilor care au dat Bacalaureatul pentru a doua oara, acestia provenind din promotiile anterioare.http://www.blogger.com/img/blank.gif<br />Rezultate BAC 2011 se anunta a fi destul de slabe o data cu introducerea camerelor de supravegheat in scoli si cu toate acestea putem paria ca o parte din elevi au copiat. De ce? Pentru ca si noi am fost elevi si stim cum se procedeaza in sistem plus ca sunt destui elevi "destepti" care dupa ce au copiat la probele de Bac au iesit urland in gura mare ca ei au copiat la BAC.<br />La voi cum a fost?<br /><br />Va las si linkul unde va puteti verifica notele obtinute la Bac 2011.<br /><a href="http://bacalaureat.edu.ro/2011/rapoarte/">http://bacalaureat.edu.ro/2011/rapoarte/</a><br /><br />Succes tuturor, fie ca cei mai buni sa ia 10, iar cei mai slab pregatiti macar sfantul 5.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-73191354688690818152011-06-23T21:47:00.001+03:002011-06-24T13:40:59.306+03:00Rezultatele la Evaluare Nationala 2011Au mai ramas cateva ore pana cand se for afisa rezultate de la Evaluarea Natioanal din 2011. Peste 200.000 de elevi proaspat absolventi de clasa a-8-a asteapta cu nerabdare sa afle ce note au primit la <b>evaluare</b>.<br />
<br />
Rezultatele de la Evaluarea Nationala pot fi gasite pe <a href="http://edu.ro" title="_blank">site-ul ministerului</a> la categori rezultate examene.<br />
<br />
Bafta tuturor sa primiti o nota cat mai mare la ambele materii.Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-45889069513797953312011-06-08T19:08:00.002+03:002011-06-08T19:19:33.704+03:00Scoala de Vara IP Workshop 2011A-V-a editie a scolii de vara IP Worshop, va avea loc si in acest la Calimanesti in judetul Valcea in cadrul Grupului Scolar Economic Administrativ si de Servicii. <strong>Scoala de vara</strong> se va desfasura in perioada 28 Iulie - 10 August 2011.<br /><br />Va asteptam cu drag sa va inscrieti la unul dintre <a title="Scoala de Vara IP Workshop 2011 - Cursuri" href="http://calimanesti.ipworkshop.ro/2011/?page_id=14" target="_blank">cursurile propuse</a>. La cursuri pot participa atat elevi de liceu cat si studenti sau cadre didactice.<br /><br />MAI MULTE DETALII PE SITE-UL <a href="http://calimanesti.ipworkshop.ro/2011/">WWW.IPWORKSHOP.RO</a><br /><br />Asteptam inscrierile voastre.Unknownnoreply@blogger.com1Călimăneşti-Căciulata, Romania45.2391667 24.3433333000000445.225757699999996 24.335844800000039 45.2525757 24.350821800000041tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-57655552037979435862011-06-06T01:09:00.001+03:002011-06-06T01:11:02.194+03:00Bacalaureat 2011 - Rezultate Bacalaureat 2011Incepand astazi 6 iunie 2011 <strong><a href="http://www.mayasecret.com/diverse/concurs-castiga-un-domeniu-pentru-blogul-tau/" target="_blank">va incepe</a></strong> examenul de Bacalaureatul pentru 2011. Inca dinaintea inceperii examenului de Bacalaureat, viitorii absolventi de liceu au fost amenintati de catre ministerul educatiei sa nu mai copieze ca si in anii trecuti pentru ca altfel vor avea de suportat consecintele.<br />
<br />
<b>Calendarul examenului de Bacalaureat 2011:</b><br />
<ul><li>6-8 iulie, prima proba la limba romana oral; </li>
<li>8-10 iunie, limba materna oral; </li>
<li>10 si 17 iunie, se evalueaza competentele digitale; </li>
<li>20-23 iunie, se testează competenţele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională; </li>
<li>27 iunie, proba scrisă la limba şi literatura română; </li>
<li>28 iunie, proba scrisă la limba şi literatura maternă; </li>
<li>29 iunie, proba obligatorie a profilului; </li>
<li>1 iulie, proba la alegere a profilului şi specializării; </li>
<li>8 iulie, rezultatele finale. <a href="http://www.libertatea.ro/detalii/articol/daca-esti-prins-copiind-nu-mai-dai-examen-pana-la-anu-339119.html" rel="nofollow" target="_blank">sursa</a></li>
</ul><a href="http://subiecte2011.edu.ro/bacalaureat/Modele_de_subiecte/Probe_scrise/" rel="nofollow" target="_blank">Modele de subiecte</a> <b>Bacalaureat 2011</b>.<br />
<br />
Echipa DESPRE BAC 2011 doreste mult succes tututor elevilor care vor sustine exmamenul de Bacalaureat incepand de astazi 6 iunie 2011.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-80988434594313089342011-05-16T00:29:00.002+03:002011-06-05T13:16:27.933+03:00Rezolvari Subiecte Bacalaureat 2011Bacalaureatul din 2011 se pare ca va un examen al vietii in adevaratul sens al cuvantului la fel ca si in anii trecuti. Multi dintre viitorii absolventi de liceu am observat ca isi cauta materiale pentru a invata la acest examen, altii cauta <strong>rezolvarile subiectelor de bacalaureat</strong> din anii trecuti. Echipa <strong>Despre Bac 2011</strong> vine in ajutor vostru si va posteaza subiectele din 2011 si rezolvarile acestor subiecte.<br />
<a href="http://dl.transfer.ro/Bacalaureat_2008-transfer_RO-16may-ada732.rar">Descarca rezolvarile subiectele de bacalaureat 2011<br />
</a><br />
<strong><br />
<a href="http://desprebac.blogspot.com/2009/05/rezolvari-bilete-limba-romana-oral.html" target="_blank" title="Rezolvari bilete Bacalaureat, Limba Romana 2011">Rezolvari bilete oral Bacalaureat, Limba Romana 2011</a></strong><br />
Ai nevoie de un <strong>atestat la informatica</strong>? Nu sti cum sa il faci? Da-ne un email la desprebac [at] gmail [dot] com si ti-l facem noi contracost, in cel mai scurt timp si la cel mai mic pret.Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-8603253902573194952011-01-16T12:02:00.000+02:002011-01-16T12:02:34.978+02:00Constructia subiectului intr-o comedie studiata - O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale; eseu argumentativConsider ca afirmatia lui Adrian Marino despre dramatism este adevarata. Argumentarea afirmatiei are în vedere <b>comedia</b> <i>„O scrisoare pierduta”</i> de I. L. Caragiale.<a name='more'></a><br />
Comedia este o specie a genului dramatic, aparuta, ca si tragedia, în Grecia Antica, din serbarile închinate zeului Dionysos. Comedia înfatiseaza personaje, caractere si moravuri într-un mod care sa stârneasca rasul, având deznodamânt vesel si sens moralizator.<br />
Personajele literare ale unei opere comice sunt fiinte mediocre întruchipând defecte morale ce stârnesc râsul. Fiind un antierou, personajul comic este tipic, expresie a contrastului aparenta-esenta.<br />
Intriga este derizorie, conflictul se rezolva prin împacarea tuturor personajelor.<br />
În comedie se îmbina mai multe tipuri de comic, cum ar fi: comicul de situatie, comicul de moravuri, comicul de caracter si cel de limbaj.<br />
În functie de tema, „O scrisoare pierduta” poate fi interpretata drept: 1) comedie de moravuri, despre defecte omenesti ca parvenitismul, imoralitatea, prostia, în cazul în care tema este morala; 2) comedie de caractere, despre comportamentul oamenilor în situatii deosebite, daca tema este psihologica; 3) comedie despre felul în care se dobândeste si se exercita puterea politica, daca tema este politica; 4) comedie despre pasiunile erotice, în cazul unei teme sentimentale, ce are în vedere amorul dintre Zoe si Tipatescu.<br />
Titlul, pretext dramatic al comediei, vizeaza lupta pentru putere politica, ce se realizeaza prin lupta de culise, având ca instrument al santajului o scrisoare pierduta.<br />
În primul rând, constructia complexa are la baza tehnica bulgarelui de zapada, adica acumularea de situatii conflictuale. Prin aceasta se are în vedere mentinerea la un nivel ridicat a tensiunii dramatice. Aceasta înseamna pe de o parte complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale, iar pe de alta parte stimularea curiozitatii spectatorului. Pentru întarirea tensiunii dramatice, Caragiale foloseste diverse procedee compozitionale. E vorba despre modificarea raporturilor dintre personaje: la început gruparea Catavencu pare triumfatoare, iar gruparea Trahanache învinsa, la sfârsit învinge gruparea Trahanache si pierde Catavencu. Un alt procedeu este cel al evenimentului surpriza. Este vorba despre candidatul numit de la centru Agamita Dandanache.<br />
Al doilea argument vizeaza evolutia situatiilor conflictuale, natura conflictului si modul în care este prezentat. Avem de-a face cu conflicte directe, ca acela dintre Tipatescu si Catavencu, din actul al doilea; indirecte, precum cel dintre Trahanache si Tipatescu din actul I; explicite, asemenea celui dintre Zoe si Tipatescu din actul al doilea, sau implicite: Trahanache versus Tipatescu.<br />
Al treilea argument se refera la intriga. În orice comedie, intriga are un rol deosebit de important, ea determina desfasurarea actiunii si efectul de ansamblu pe care piesa îl produce asupra spectatorului. În comedie, intriga e derizorie si în aceasta piesa e reprezentata de pierderea scrisorii, dobândirea ei de catre Catavencu si folosirea scrisorii ca instrument de santaj politic. Semnificatia acestei intrigi vizeaza ridicolul si produce o agitatie nejustificata.<br />
Al patrulea argument nu se regaseste în citatul lui Adrian Marino si dovedeste originalitatea dramaturgului. În constructia subiectului piesei, o pozitie aparte au doua personaje secundare: Cetateanul turmentat si Agamita Dandanache. Amândoi au interventii decisive, desi involuntare în derularea intrigii. Cetateanul turmentat face ca scrisoarea de amor sa-i parvina lui Catavencu si tot el o regaseste din întâmplare înspre finalul piesei si o readuce destinatarului. În acest caz este un instrument al hazardului. În plus, i se adauga o importanta deosebita în economia piesei, intra în numeroase rânduri în scena, de fiecare data ca prezenta nedorita si cu aceeasi replica, având valoare de laitmotiv: „Eu cu cine votez?”<br />
În compozitia si în semnificatia piesei, Cetateanul turmentat are functii multiple. Mai întâi creeaza suspans: gaseste scrisoarea, o pierde si o gaseste din nou. Personajul este în evident contrast situational cu celelalte personaje: toti sunt agitati, preocupati de alegeri si prinsi în jocul politic, numai el are o singura grija (de a sti cu cine voteaza). Personajul creeaza efect comic prin starea de turmentare si prin limbaj. Este un personaj caricatural, mai apropiat de personajele dintr-o farsa. Eroul are si o semnificatie simbolica. El întruchipeaza masa amorfa a alegatorilor, incapabili de optiune si de asumarea unei responsabilitati. Vrea sa stie cu cine voteaza pentru a se pune bine cu mai-marii zilei si pentru a obtine astfel un profit. Nu duce scrisoarea din onestitate, ci din automatism, deoarece fusese factor postal.<br />
Agamita Dandanache este folosit în piesa ca un element surpriza. Personajul întareste prin generalizare si prin îngrosare a trasaturilor, semnificatia piesei: candidatul trimis de la centru nu e cu nimic mai bun decât pretendentii locali la functia de deputat. Dimpotriva, obtine postul prin santaj, pe care îl considera o forma de diplomatie. La aceasta se adauga convingerea ca totul în politica este sa nu îti tii cuvântul. Pastreaza scrisoarea compromitatoare pentru ca si alta data sa poata santaja. Caragiale spune despre el ca este „mai prost ca Farfuridi si mai canalie decât Catavencu.”<br />
În concluzie, afirmatia lui Adrian Marino îsi gaseste ilustrarea în constructia subiectului si în substanta piesei lui Caragiale. Mai mult chiar, se pot adauga consideratiile lui Stefan Cazimir despre I. L. Caragiale: „ceea ce s-a spus despre Caragiale poate fi supus revizuirilor, ceea ce a spus Caragiale despre noi este turnat ca bronzul eternitatii.”Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-27192489114305981132011-01-16T11:59:00.000+02:002011-01-16T11:59:20.524+02:00Argumentarea apartenentei la modernism a unei poezii de Ion Barbu - Din ceas, dedusFragmentul dat din „Metamorfozele poeziei” de Nicolae Manolescu poate fi dovedit cu orice creatie modernista, acesta afirmând ca prin jocul de cuvinte se creeaza o lume diferita fata de cele anterioare din lirism.<a name='more'></a> Sunt de acord ca Ion Barbu, important poet modernist intrebelic, creeaza cu ajutorul cuvintelor, printr-o joaca, atât o imagine lirica a limbajului, cât si o lume aparte.<br />
„Sarbatoare a intelectului” (Paul Valery), poezia lui Ion Barbu presupune un tezaur de reprezentari intelectuale, exprimate de asociatii inedite . Aspectul dificil, maxima concentrare, impresia de obscuritate vin din renuntarea la tot ce este superfluu în exprimare. Ion Barbu are un mod specific de a concepe poezia („Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei”), starea poetica fiind provocata de contemplarea lumii în totalitatea ei, de dorinta de a comunica cu universul în esenta lui, dincolo de înfatisarile de suprafata; de aici o tulburatoare unitate substantiala a creatiei barbiene în toate etapele parcurse.<br />
Ultima arta poetica barbiana apare în volumul „Joc secund” (1930) cu titlul „Din ceas, dedus...” , pe care editorii l-au schimbat, în editia din 1964, în „Joc secund”. Aceste elemente paratextuale pot constitui un prim argument în sprijinul citatului dat: „Din ceas, dedus” – care indica iesirea din timpul concret, ca si „Joc secund” – care contine ideea artei ca joc, sunt moderniste.<br />
Poezia este alcatuita din doua catrene. Cea mai cunoscuta interpretare, devenita clasica, îi apartine lui G. Calinescu, si poate figura ca al doilea argument: „Poezia (adâncul acestei calme creste) este o iesire (dedus) din contingent (din ceas) în pura gratuitate (mântuit azur), joc secund ca înecarea imaginii cirezii în apa. E un nadir latent, o oglindire a zenitului în apa, o sublimare a vietii prin retorsiune”.<br />
În primul vers, metafora „mântuit azur” desemneaza lumea ideilor, în sensul pe care filosoful antic Platon i-l dadea acestui concept. Gânditorul mentionat considera ca adevarata realitate o constituie ideile (ideea de frumos, ideea de bine), lucrurile pe care le cunoastem prin simturi fiind doar „umbre”, copii degradate ale unor prototipuri. Lumea ideilor este scoasa din timpul apolinic, armonios si senin al acestei lumi ideale. Lumea materiala care ne înconjoara constituie o oglindire în spirit a ideilor , asa cum cirezile se oglindesc în apa. Acesta ar fi „jocul” initial.<br />
Realitatea fenomenala, degradata prin faptul ca este o copie imperfecta a lumii ideilor, poate fi însa purificata. Remediul îl constituie o poezie intelectualizata, o oglindire a spiritului în propria constiinta; acesta ar fi cel de al doilea „joc” pe care autorul îl numeste „joc secund”. Pornind de la mitul lui Narcis (care-si admira chipul în apa unei fântâni), Ion Barbu considera ca poezia este „act clar de narcisism”.<br />
Poezia, ca joc al mintii, se salveaza astfel de conditia ingrata a artei, de a reflecta lumea fenomenala, adica de a fi „copie a copiei” sau „umbra a umbrelor” (cum o considera Platon).<br />
Poetul are menirea de a „însuma” lumea ideala armonioasa si senina (metafora „harfe resfirate”), astfel încât frumusetea ei sa nu se piarda. Rezulta ca poetul este un nou Orfeu.<br />
„Cântecul” sau este însa „ascuns”, poezia pura nu li se dezvaluie decât initiatilor, celor care se straduiesc sa-i descifreze simbolurile; o asemenea poezie constituie telul estetic barbian.<br />
Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul etc. Modernismul înseamna o ruptura de trecut si o înnoire notabila, atât în privinta surselor de inspiratie, cât si în cea a tehnicilor poetice. Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adâncirea lirismului, o anume ambiguitate a limbajului, înnoirea metaforica, imaginile socante, versul liber constituie tot atâtea elemente ale modernismului.<br />
În poezia „Joc secund’ de Ion Barbu pot fi întâlnite mai multe particularitati moderniste. Al treilea argument este ca apare aici o noua viziune asupra artei, discursul poetic pledeaza pentru un lirism absolut. Ambiguitatea, intelectualizarea lirsmului si cunoscutul hermetism barbian constituie caracteristici ale aceleiasi orientari.<br />
Nu în ultimul rând, tot de orientarea modernista tin metaforele greu de descifrat („calma creasta”, „mântuit azur”, „nadir latent”, metafora oglinzii) sau comparatiile savante în alcatuirea carora intra termeni din matematica sau astronomie, completând lumea la care face referire Nicolae Manolescu.<br />
Poezia „Din ceas, dedus...” de Ion Barbu este o arta poetica apartinând modernismului / ermetismului barbian, prin conceptie si limbaj încifrat, accesibila cititorilor initiati, afirmând si dovedind opinia criticului Nicolae Manolescu.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-63043126011971098492011-01-16T11:55:00.001+02:002011-01-16T11:55:55.306+02:00Relatia incipit-final intr-un roman al experientei interbelic<b>Relatia incipit-final într-un roman al experientei interbelic: Întâmplari în irealitatea imediata de Max Blecher</b><br />
<b>Romanul experientei</b> reprezinta o orientare tematica în romanul interbelic, supusa aceleiasi estetici a autenticitatii ca si romanul psihologic, dar valorificând epic trairea intensa a unei experiente personale definitorii (iubirea, prietenia, razboiul, moartea, boala etc.).<a name='more'></a> Trasaturile romanului experientei se suprapun partial cu trasaturile „romanului corintic”, teoretizat de Nicolae Manolescu în Arca lui Noe: tematica preponderent ontologica; dizolvarea epicului si orientarea catre experiente cu caracter simbolic; tendinta catre aspatial si atemporal; ordonarea diversa a întâmplarilor, dupa un principiu muzical, ludic sau aleator; conflict inerior ontologic sau absenta conflictului; personaje simbolice; narator abstract, personaj omniscient sau lipsit de omniscienta; naratiune la persoana a III-a sau la persoana I, perspectiva narativa unica sau multipla, preponderent subiectiva.<br />
Max Blecher a fost consacrat în literatura româna de cele doua romane publicate în perioada interbelica: Întâmplari în irealitatea imediata (1936) si Inimi cicatrizate (1937), scrise în conditii inimaginabile, caci autorul lor era tintuit pe patul de suferinta de o tuberculoza osoasa. Întâmplari în irealitatea imediata deschide alte orizonturi prozei romanesti interbelice, având o noutate surprinzatoare, de problematica si de viziune, receptata de altfel ca atare în presa vremii: „Cartea dlui Blecher aduce o experienta launtrica, o extrem de acuta sensibilitate si o inteligenta lucida, stapâna pe resorturile unei dureroase singuratati morale. Accentul ei de confesiune, de sinceritate exceptionala îi confera [...] originalitate” (Pompiliu Constantinescu).<br />
Carte a devenirii, romanul este construit pe tema identitatii si prezinta experienta si drama existentiala a unui personaj-narator în trecerea de la copilarie la adolescenta, proces care evolueaza prin descoperirea esentelor ascunse ale lucrurilor, întâmplarilor si oamenilor. Cautând sa descifreze substanta si semnificatiile realitatii concrete, eroul ajunge la o noua interpretare a acestei realitati: lumea exterioara exista în modul în care el o percepe, anulând datele comune, banale ale realitatii obisnuite si transformând-o într-o „irealitate imediata”, fantastica si halucinanta, ilogica si absurda.<br />
Roman de mici dimensiuni scris la persoana I, Întâmplari în irealitatea imediata este structurat în câteva secvente narative fara titlu, delimitate de continutul lor si de spatii albe: 1) criza înstrainarii de sine; 2) experienta repetata a „spatiilor blestemate” din copilarie; 3-4) primele experiente erotice; 5-6) cinematograful, panopticumul si bâlciul; 7-11) casa Weber; 12) casa bunicului; 13) alte spatii fascinante: atelierul de sculptura si teatrul de varieteu; 14) maidanul din afara orasului, „experienta noroiului”; 15) tentativa de sinucidere; 16) epilog – realitatea ca irealitate. Între aceste secvente nu mai apare continuitatea epica obisnuita. Structura narativa este dublata pâna la estomparea ei de o structura muzicala, în cazul careia nu întâmplarea este determinanta, ci o tema, reluata insistent: înstrainarea de sine, lumea ca artificiu, absurdul existentei, initierea erotica, familia, moartea, spatiul citadin etc.<br />
Incipitul, prima unitate a textului epic, de dimensiuni variabile, are o importanta covârsitoare în receptarea unei carti, data fiind pozitia lui strategica, de granita între universul real si cel fictional. În romanul lui Max Blecher, incipitul afirma tema fundamentala a identitatii: „Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmpla câteodata sa nu mai stiu nici cine sunt, nici unde ma aflu. Simt atunci lipsa identitatii mele de departe ca si cum as fi devenit, o clipa, o persoana cu totul straina. Acest personagiu abstract si persoana mea reala îmi disputa convingerea cu cu forte egale.”<br />
Înstrainarea de sine se leaga de viziunea halucinanta asupra lumii exterioare, asemanatoare cu aceea a picturilor lui Salvador Dali, artist pentru care Blecher îsi marturisea admiratia într-o scrisoare catre Sasa Pana. Realitatea cotidiana îsi pierde consistenta, iar „personagiul abstract” oscileaza între real si ireal, între banal si fantastic, între veghe si vis, între normal si ilogic, fiindca, în fond, fantasticul nu este decât punctul ultim al unei atentii si luciditati acute. Astfel, eu narant simte cum materia bruta si infinitele ei forme îl tin prizonier. Îsi imagineaza, drept antidot, lantul tuturor umbrelor de pe pamânt, „ciudata si fantastica lume cenusie ce doarme la picioarele vietii”, sau spatiul fascinant al cavernelor, pe care le închipuie ca fiind materiale, în timp ce actualele reliefuri ar deveni viduri de forma identica – într-o astfel de lume, oamenii ar devni niste goluri pure, plutind prin materia calda si moale a universului plin. I se pare ca personajele de ceara din panopticum sunt singurul lucru autentic din lume. Gusta euforia scufundarii în noroi sau, altadata, alearga la Edda sa-i spuna cum s-a metamorfozat într-un copac, dar privirea îi este prinsa de un buchet de dalii rosii de pe o etajera, de fapt doar o esarfa... Simte cum aspectul comun al lucrurilor este implacabil împotriva sa: „lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul caruia cazusem ca o eroare [...] Toate lucrurile, toti oamenii erau închisi în mica si trista lor obligatie de a fi exacti, nimic alta decât exacti”.<br />
Personajul narator se zbate pentru a iesi din normalul anchilozat, e obsedat de stari interioare provocate de disectia realului cotidian, dând frâu liber imaginatiei, cu o extraordinara putere de sugestie si expresivitate. În finalul confesiunii sale, el are sentimentul profundei irealitati a realitatii, dându-si seama ca lumea înconjuratoare este absurda sau, cel putin, o grava mistificare. Ultima frontiera a textului, finalul, da coerenta universului fictional, reluând datele din incipit. Visul eroului în care se viseaza dormind, cuprins de un somn „tenace” si greu, la propriu, un somn care îi „atârna greu de pleoape si de mâini”, este o metafora a realitatii. Personajul vrea sa se trezeasca din realitatea-cosmar si sa ajunga în realitatea autentica, în irealitate: „Ma zbat acum în realitate, tip, implor sa fiu trezit în alta viata, în viata mea adevarata. Este cert ca e plina zi, ca stiu unde ma aflu si ca traiesc, dar lipseste ceva în toate astea, asa ca în grozavul meu cosmar. Ma zbat, tip, ma framânt. Cine ma va trezi? În jurul meu realitatea exacta ma trage tot mai jos, încercând sa ma scufunde”.<br />
Fragmentarismul epic (episoade care nu încheaga o actiune) si predilectia pentru descriere, pentru imaginea statica, fotografica, apropie proza lui Blecher de textul liric. Perceptia subiectiv-onirica a lumii deplaseaza accentul de la iluzia realitatii, efect specific romanului în general, la vizionarism. Întîmplari în irealitatea imediata este o carte stranie, care îti lasa un sentiment de teroare a lucrurilor, o carte uneori stridenta, halucinanta, dar facinanta.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-39222421641340008452010-12-31T15:08:00.000+02:002010-12-31T15:08:12.793+02:00Tema banului într-un text narativ: Enigma Otiliei de George Calinescu<b>Tema banului sau a avaritiei</b> este abordata mai ales de catre scriitorii realisti, ce urmareau sa redea cât mai fidel si mai veridic societatea, relatia dintre mediu si individ, consecintele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului si caracterului uman.<a name='more'></a><br />
În literatura franceza, cel care analizeaza urmarile degradante ale dorintei de înavutire, creând personaje memorabile, este Honore de Balzac.<br />
La noi, aceasta tema va fi în centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici (“Moara cu Noroc”, “Comoara” de Ioan Slavici, urmarite din perspectiva moralizatoare), dar si din literatura interbelica, semnificativ fiind romanul “Enigma Otiliei” de George Calinescu.<br />
Aparut în 1938, romanul ilustreaza cu precadere programul estetic al lui Calinescu. În conceptia criticului, un roman este viabil în masura în care aduce existenta unei lumi de tipuri. În spirit clasicist, el pledeaza pentru cautarea permanentelor, pentru fixarea universalului si creeaza un roman pentru care alege deliberat formula balzaciana. El reface clasicismul în sensul ca deplaseaza elementele de viziune si de structura spre modernitate.<br />
În acest roman realist autorul încearca sa zugraveasca o fresca sociala (mediul românesc citadin, la începutul secolului al XX-lea) si foloseste ca sursa de inspiratie experienta lui de viata si pe a altora.<br />
Subiectul romanului este construit în functie de personajul Felix Sima. Evenimentele sunt integrate în largul curs al istoriei unei mosteniri, conflictului romanului, în aceasta perspectiva, avându-si izvorul în dorinta de înavutire agresiva a clanului Tulea.<br />
Naratorul omniscient si obiectiv creeaza un univers verosimil în care lumea reala este reflectata ca într-o oglinda. Naratorul omniscient nu participa la evenimente nici ca personaj, nici ca martor. Cel mai des, lumea este vazuta prin ochii protagonistului. De aceea, cititorul are acces la gândurile personajelor, întelege mai bine felul în care acestea vad lumea.<br />
Actiunea romanului cuprinde doua planuri epice: cel erotic, în care evolueaza Otilia si Felix, si cel social legat de tema mostenirii - mobilizarea clanului Tulea pentru a intra în posesia averii lui Costache Giurgiuveanu. Intriga se dezvolta deci pe aceste doua planuri care se întrepatrund.<br />
Tema principala este cea sociala, cu doua componente, ambele balzaciene. Zugraveste o fresca sociala a burgheziei bucurestene de la începutul secolului al XX-lea, sub determinare social-economica. Imaginea societatii reprezinta fundalul maturizarii unui tânar care, înainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.<br />
Tema iubirii nu ocupa un prim plan, dar creeaza aceasta impresie deoarece dragostea este un sentiment definitoriu pentru orice fiinta. Cuplul Otilia-Felix se impune în categoria esecului provocat din interior. Femeia, surprinzator de matura, se declara frivola si inferioara barbatului. Ea se opune casatoriei, desi mostenirile ar fi asigurat un trai decent, pe motiv ca i-ar frâna cariera lui Felix. În realitate, Otilia îsi apara libertatea si îsi urmeaza natura.<br />
Tema mostenirii aduce în prim plan problema banului, a averii, care influenteaza adânca viata a individului, îi confera demnitate si putere în raport cu semenii sai. Ca în romanele lui Balzac, majoritatea personajelor urmaresc la modul obsesiv sa între în posesia unei mosteniri care sa le schimbe destinul.<br />
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre cele doua familii înrudite, care sugereaza universul social pentru tipurile umane realizate. O familie este cea a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici apare si Felix Sima, fiul surorii batrânului, care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si se cazeaza la tutorele sau legal, Mos Costache. Un alt intrus în aceasta familie este Leonida Pascalopol, prieten al batrânului, pe care afectiunea pentru Otilia îl aduce în casa acestora.<br />
Cealalta familie în jurul careia se organizeaza subiectul operei este familia surorii lui mos Costache, Aglae. Familie înrudita si vecina cu prima, ea aspira la mostenirea averii batrânului.<br />
Istoria unei mosteniri include doua conflicte: primul este iscat în jurul averii batrânului, iar al doilea destrama familia Tulea din cauza interesului lui Stanica tot pentru aceeasi avere.<br />
Competitia dintre anumite personaje (adversitatea manifestata de Aglae împotriva orfanei Otilia) este data de dorinta de înavutire a familiei Tulea, mai exact a Aglaiei si a lui Stanica Ratiu. Scopul lor este de a dobândi banii, casa, actiunile, proprietatile, lucrurile, pamântul lui Costache Giurgiuveanu dupa ce acesta moare si a dobândi astfel un statut social mai bun. Seful în familia Tulea este Aglae, un personaj balzacian ce întruchipeaza dorinta agresiva de îmbogatire pornita dintr-un instinct familial. Neavând încredere decât în avere, ea desconsidera activitatea intelectuala, convinsa fiind ca “cine citeste prea mult se scrânteste”, iar “facultatatea este pentru baietii de bani gata”. Sora lui mos Costache împroasca fara retinere cu dusmanie pe cei care ar putea sa-i lezeze intentiile de a intra în posesia averii râvnite.<br />
Banul în societate este “zeul suprem”, o valoare într-o societate degradata moral, de aici rolul mostenirii în subiectul romanului dat.<br />
Competitia pentru mostenirea batrânului avar este un prilej pentru observarea efectelor, în plan moral, al obsesiei banului. Batrânul avar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste iluzia longevitatii si nu pune în practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tulea urmareste fiecare miscarea a celor din casa batrânului si pun la cale planuri strategice. Aglae asteapta sa-i moara fratele, îi asediaza casa si da ordine severe pentru a împiedica înstrainarea oricarui obiect din proprietatea batrânului. Desi are o afectiune sincera pentru fata, mos Costache amâna înfierea ei, de dragul banilor si din frica de Aglae. Stanica Ratiu urmareste si el, ca si Aglae, sa parvina si viseaza averea Clanului Tulea, dar sustrage banii lui mos Costache.<br />
Lupta acerba pentru mostenire influenteaza mai multe destine si concentreaza toate energiile clanului Tulea, casa lui mos Costache este continuu supravegheata si asediata atunci când batrânul se îmbolnaveste. Atunci când sufera un puternic atac cerebral, mos Costache se gândeste mai serios la viitorul Otiliei si-i încredinteaza lui Pascalopol trei bacnote pentru a le depune la banca în contul “fe-fetitei” lui, dar se razgândeste. În timpul celui de-al doilea atac al bolii batrânului, Stanica profita de absenta lui Felix si a Otiliei si de neatentia Aglaiei si fura banii batrânului de sub salteaua pe care zacea, provocându-i moartea.<br />
Fata de mostenire, Felix, Otilia si Pascalopol au o atitudine defensiva, în constructia romanlui fiind pusa în antiteza cu clanul Tulea si Stanica Ratiu. Si George Calinescu a mentionat ca Felix si Otilia sunt, în roman, ”în calitate de victime si termeni angelici de comparatie”.<br />
Din acesta perspectiva, romanul devine un tablou al moravurilor micii burghezii bucurestene de la începutul secolului al XX-lea.<br />
Aspectele avaritiei, lacomiei si parvenismului sunt supuse observatiei si criticii î în romanul realist.<br />
Specific operei balzaciene, si în romanul “Enigma Otiliei” viata sociala este studiata având permanent viziunea unitatii ansamblului. În “Enigma Otiliei” Calinescu adopta o perspectiva de moralist clasic, o analiza la stadiul de observatie a eticii umane, pe care o diferentiaza pe tipuri.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-66086539768733942082010-12-31T15:06:00.002+02:002010-12-31T15:06:58.179+02:00Personajul preferat dintr-un text narativ sau comedie apartinând lui I.L.CaragialeConsider ca afirmatia lui Paul Zaripofol cu privire la personajele lui Caragiale este adevarata si subliniaza modul în care acesta da viata unor „papusi de caracter", le da credibilitate, facându-le sa para atât de reale.<br />
În primul rând, I.L.Caragiale nu se remarca doar prin arta compozitiei, a structurii conflictelor, ci si prin talentul exceptional în ceea ce priveste realizarea personajelor. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului respectiv, fiecare având identitatea sa bine precizata, trasaturi specifice, modul sau de a gandi si de a se exprima. Personajele sale sunt asadar tipuri umane, personaje de factura clasica, având ca dominanta o trasatura careia i se subordoneaza celelalte trasaturi, pentru ca personajele, desi tipice, nu sunt realizate schematic, ci sunt privite în complexitatea lor. Astfel, exista trasaturi comune si trasaturi individuale care se contopesc în realizarea personajului caragialesc.<a name='more'></a><br />
În al doilea rând, asa cum spunea Paul Zaripofol „Caricatura în opera lui Caragiale este îndeobste eminent amuzanta", acest amuzament fiind stârnit de întâmplarile prin care trec si de situatiile în care sunt puse personajele. Din personajele comediei „O scrisoare pierduta", cel mai expresiv consider ca este Nae Catavencu. Avocat, directorul ziarului „Racnetul Carpatilor", seful opozitiei politice din judet, ilustreaza tipul demagogului si al parvenitului. Este fondator si presedinte al Societatii Enciclopedice „Aurora Economica Româna", a carei prescurtare – A.E.R. – este sugestiva pentru statutul de societate fantoma, prin care îsi însuseste ilegal sume importante de bani. Dovada ilegalitatilor financiare este polita falsificata pe care o gaseste, fara efort, Trahanache: „Girurile astea doua cu care onorabilul domn Catavencu a ridicat cinci mii de lei de la Sotietate, sunt tot pentru enteresul tarii?".<br />
În al treilea rând, Caragiale „a dat adeseori figurilor lui un mecanism de marionete, dar exceptionala lui capacitate de observare le-a facut sa fie papusi de caracter", asa cum sustine Paul Zaripofol. Comicul de caracter releva însusirile ce reies, în mod indirect, din atitudinea, faptele si vorbele acestui politician, iar în mod direct din didascalii sau din relatiile cu celelalte personaje. Nae Catavencu este ridicol, principalele trasaturi decurgând din manifestarea diversificata a comicului. Patron de ziar si conducatorul opozitiei politice, Catavencu vrea sa para un cetatean onorabil, dator sa informeze opinia publica despre moravurile amoroase ale prefectului, dar în esenta este un santajist josnic, folosind scrisoarea ca unealta în dorinta de a obtine postul de deputat („Vreau... mandatul de deputat, iata ce vreau: nimic altceva!"). Parvenit, grosolan si impostor, se conduce dupa deviza „scopul scuza mijloacele", pusa însa, din pricina inculturii, pe seama „nemuritorului Gambetta", pe care-l confunda cu Niccolo Machiavelli, de altfel, celebru pentru acest principiu al succesului în parvenitism. Catavencu este înfumurat si impertinent atâta timp cât se afla în posesia scrisorii, arma santajului („Ma omoara vampirul! prefectul asasin! ajutor!", striga el de la fereastra când este atacat de Tipatescu), dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci când pierde scrisoarea: „În sanatatea iubitului nostru prefect! Sa traiasca pentru fericirea judetului nostru!". Prin comicul de situatie reies, în mod indirect si alte trasaturi ale lui Catavencu. Lipsit de demnitate si de coloana vertebrala, el conduce manifestatia festiva în cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara niciun scrupul, intuind ca sansa de a câstiga în viitor este legata de Zoe. Demagogia este principala trasatura de caracter a lui Catavencu „nu bratul care loveste, vointa care ordona e de vina", iar atunci când ea îmbraca forme de patriotism, personajul este de un ridicol desavârsit: „Nu voi, stimabile, sa stiu de Europa d-tale, eu voi sa stiu de România mea si numai de România...".<br />
Nu în ultimul rând, comicul de limbaj si cel onomastic ajuta la caracterizarea personajului si la conturarea caracterului sau fatarnic. Comicul de limbaj se manifesta mai ales în discursurile politicianului, care reliefeaza personajul semidoct, dar infatuat, plin de importanta. Atunci când ia cuvântul la adunarea electorala care precede alegerile, Catavencu îsi construieste cu ipocrizie „o poza" de patriot îngrijorat de soarta tarii, rostind cu greu cuvintele din cauza emotiei care-l îneaca, dramaturgul evidentiind aceste atitudini ridicole prin didascalii: „Iertati-ma, fratilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa de tare... suindu-ma la aceasta tribuna... pentru a va spune si eu... (plânsul îl îneaca mai tare)... Ca orice român, ca orice fiu al tarii sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai stapâneste) ma gândesc... la tarisoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge)". Ignoranta lui Catavencu este evidenta atât din nonsensul afirmatiilor – „Industria româna e admirabila, e sublima putem zice, dar lipseste cu desavârsire". Aceeasi lipsa elementara de cultura rezulta si din confuzii semantice, Catavencu numindu-i „capitalisti" pe locuitorii capitalei, iar el autocaracterizându-se „liber-schimbist".<br />
Prin comicul onomastic, se sugereaza, indirect, firea de mahalagiu, de palavragiu a lui Catavencu, întrucât "cata" înseamna persoana rautacioasa, cicalitoare, iar cuvântul „cataveica" numeste o haina cu doua fete, de unde reies, indirect, ipocrizia si demagogia individului.<br />
În concluzie, principalele mijloace artistice de caracterizare a personajului sunt sursele comicului, foarte variate si sugestive, în conturarea trasaturilor etice remarcându-se comicul de situatie, de caracter, de limbaj si de nume. Dialogul si monologul constituie modalitati de caracterizare indirecta, ca si vorbele, faptele si gândurile personajului, caracterizarea directa fiind facuta de catre celelalte personaje sau de catre dramaturg. Prin indicatiile scenice, care sunt adevarate fise de caracterizare, dramaturgul îsi „misca" personajele, le da viata si credibilitate, facându-le atât de reale, încât traiesc si în zilele noastre.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-36724954850199901252010-12-31T15:04:00.000+02:002010-12-31T15:04:40.606+02:00Romanul modern e o creatie care se foloseste de o povestire pentru a exprima altcevaCea mai ampla <b>specie a genului epic în proza</b>, cu o actiune diversificata sub raportul planurilor narative si al personajelor, romanul a cunoscut o serie larga de forme si de manifestari în literatura româna. Afirmându-se plenar în perioada interbelica, romanul românesc a adoptat diferite modalitati estetice, de la clasic la modern, de la roman realist la roman mitologic, alegoric. „Romanul modern e o creatie care se foloseste de o povestire pentru a exprima altceva. El continua sa reprezinte totalitatea omului modern; structurile si perspectivele narative sunt foarte diverse, de la punctul de vedere omniscient traditional, la naratiunea impersonala, comportamentista ori mediata de constiinta unui personaj, de la cronologie la metamorfoze ale timpului, de la topos real la alegorizarea spatiului”. ( R. M. Albérès, Istoria romanului modern )<a name='more'></a><br />
În cazul romanului modern, autorul îsi propune sa „absoarba” lumea în interiorul constiintei, anulându-i omogenitatea si epicul, dar conferindu-i dimensiuni metafizice; nu mai este demiurg în lumea imaginarului, ci descopera limitele conditiei umane; are o perspectiva limitata si subiectiva, completata adesea cu opinii programatice despre literatura (autorul devine teoretician ).<br />
În ceea ce priveste opera, personajul – narator înlocuieste naratorul omniscient, ceea ce potenteaza drama de constiinta, conferindu-i autenticitate; optiunea pentru conventiile epice favorizeaza analiza (jurnalul intim, corespondenta privata, memoriile, autobiografia ); principiile cauzalitatii si coerentei nu mai sunt respectate (cronologia este înlocuita cu acronia ); sunt alese evenimente din planul constiintei, iar din exterior sunt preferate faptele banale, lipsite de semnificatii majore, fara sa fie refuzate insertiile în planul social.<br />
Cititorul se identifica cu personajul – narator, alaturi de care investigheaza interioritatea aflata în centrul interesului; are acces la intimitatea personajului – narator ( mai ales atunci când îi poate „citi” jurnalul de creatie).<br />
Aparut în 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi a constituit o noutate absoluta în epoca interbelica. Cunoscator al diferitelor teorii filosofice si stiintifice care circulau în epoca, admirator declarat al operei lui Marcel Proust, Camil Petrescu creeaza primul personaj – narator din literatura româna preocupat sa înteleaga în ce consta diferenta între realitate si autosugestie, între absolut si relativ.<br />
Optiunea autorului pentru naratiunea la persoana I, a carei consecinta imediata este limitarea perspectivei narative la un punct de vedere strict subiectiv si, deci, renuntarea la privilegiul omniscientei, marcheaza începutul unei noi ere în istoria romanului românesc, în care „structurile si perspectivele narative sunt foarte diverse, de la punctul de vedere omniscient traditional, la naratiunea impersonala, comportamentista ori mediata de constiinta unui personaj” ( R. M. Albérès, Istoria romanului modern ).<br />
Alcatuit din doua parti care n-au între ele decât o legatura accidentala ( în opinia lui George Calinescu), acest volum inedit ca structura narativa în peisajul epocii este – dupa opinia lui Perpessicius - , romanul „unui razboi pe doua fronturi”: cel al iubirii conjugale si cel al razboiului propriu-zis, ceea ce-i pricinuieste eroului „un neîntrerupt mars, tot mai adânc în constiinta” ( Perpessicius ), pentru ca autorul „se foloseste de o povestire pentru a exprima altceva” ( R. M. Albérès, Istoria romanului modern )<br />
În prefata de la editia din 1955 a romanului, intitulata Cuvânt înainte dupa un sfert de veac, Camil Petrescu marturiseste ca „daca partea întâia a acestui roman e o fabulatie, e adica nascocita […] si deci eroul Stefan Gheorghidiu cu sotia lui sunt pura fictiune, în schimb se poate afirma ca partea a doua a cartii, aceea care începe cu întâia noapte de razboi, este construita dupa memorialul de companie al autorului, împrumutat cu amanunte cu tot eroului”.<br />
Opera se încadreaza în proza de analiza si ilustreaza conceptia estetica a scriitorului despre roman. Camil Petrescu si-a expus conceptia despre proza „noua” în numeroase articole, dintre care unul dintre cele mai importante este Noua structura si opera lui Marcel Proust. Acest studiu ofera unul dinte cele mai interesante puncte de vedere asupra romanului formulate în epoca. Autorul se dovedeste un subtil teoretician, apt sa surprinda în cele mai mici amanunte mecanismul genului romanesc. Pentru Camil Petrescu, literatura – si mai ales romanul – reflecta spiritul epocii sale ( Teorie si roman ).<br />
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de razboi ilustreaza preocuparea scriitorului pentru a obtine iluzia autenticitatii vietii reale, pentru coborârea actiunii romanului de pe „scena” în strada, adica în viata cotidiana, familiara cititorului.<br />
Actiunea, complexa, se desfasoara pe doua coordonate temporale – una trecuta ( a rememorarii relatiei personajului – narator cu Ela ) si una în desfasurare ( a experientei de pe front a lui Stefan Gheorghidiu ), naratiunea trecând „de la cronologie la metamorfoze ale timpului” ( R. M. Albérès, Istoria romanului modern ). Momentul în care Stefan Gheorghidiu scrie despre sine si despre relatia sa cu Ela nu poate fi precizat. Impresia cititorului este ca Gheorghidiu începe sa-si noteze dubla experienta în perioada concentrarii la Dâmbovicioara ( si, de aceea, tot ce se refera la casatorie, la testament, la neîntelegerile ulterioare cu Ela poate fi considerat ca apartinând planului trecut ) si o continua pe durata primelor saptamâni de razboi. Ultimele rânduri par scrise ceva mai târziu, în orice caz dupa un timp de la ranirea lui Gheorghidiu si lasarea lui la vatra. Între capitolele întâi si sase ale primei parti, pe de o parte, si cele sapte ale partii a doua, pe de alta, exista totusi o diferenta minima, dar sesizabila, de ton, care indica o distanta temporala diferita între diegeza si povestire. Aceasta distanta e mai mica în capitolele despre razboi. Aici apar anticiparile ( prolepsele ), ca si cum momentul în care naratorul noteaza un lucru, acesta nu s-a petrecut realmente, fiind numai probabil. Schimbarea rapida si neanuntata a momentului în care naratorul scrie întâmplarile sustine ideea ca nu se poate vorbi, decât cu îngaduinta, de un jurnal tinut la zi. Aspectul de jurnal e înselator, deoarece autorul amesteca, în jurnal, elemente pur romanesti.<br />
Cu privire la forma pe care naratorul o da povestirii sale, se poate remarca aspectul de jurnal al romanului. În prima parte, forma narativa adoptata ramâne incerta, mai aproape de memorialistica ( „În primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, întâia data concentrat…” ), decât de autobiografie (care ar pretinde pastrarea neschimbata a momentului în care sunt relatate evenimentele ); nici partea a doua nu clarifica lucrurile pâna la capat. „Jurnalul” contine multiple artificii romanesti, „temporalitatea e indecisa” ( Nicolae Manolescu ).<br />
Centrul de interes al conflictului principal al romanului se deplaseaza de la exteriorul evenimentelor plasate în preajma si în timpul Primului Razboi Mondial la explorarea interioritatii personajului principal, prins în mirajul propriilor iluzii despre dragoste, despre casatorie si despre femeia ideala.<br />
Experienta iubirii, care da substanta primei parti a romanului, este actualizata prin rememorarea relatiei lui Stefan Gheorghidiu cu Ela. A doua parte creeaza iluzia temporalitatii în desfasurare, prin consemnarea evenimentelor care se petrec pe front. Artificiul compozitional din incipitul romanului – discutia de la popota ofiterilor referitoare la un fapt divers din presa vremii ( un sot care si-a ucis sotia infidela a fost achitat ) – permite aducerea în prim plan a uneia dintre temele principale ale romanului – problematica iubirii.<br />
Discutia de la popota este pretextul unei ample digresiuni, pe parcursul careia Stefan rememoreaza etapele evolutiei sentimentului care l-a unit cu Ela. Toate faptele si evenimentele din roman sunt prezentate dintr-o perspectiva unica, subiectiva: „Eram însurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma înseala. Din cauza asta, nu puteam sa-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i prieteniile, urmarind-o, facând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanta unei rochii, si din informarea laturalnica despre cine stie ce vizita la vreuna din matusile ei. Era o suferinta de neînchipuit, care se hranea din propria ei substanta”. Naratorul nu spune ( si nu o va face nici mai târziu ) nimic altceva în afara de banuielile lui. Tot ce afla cititorul despre Ela si despre relatiile dintre soti provine din aceasta sursa, care e departe de a putea fi considerata infailibila sau, macar, obiectiva. Stefan Gheorghidiu recunoaste de la început ca are banuiala infidelitatii Elei si ca aceasta banuiala îi trezeste în suflet cumplite îndoieli. Pe de alta parte, personajul este constient ca îsi agraveaza suferinta prin interpretarea tendentioasa sau prin exagerarea celor mai marunte fapte. Cu alte cuvinte, Gheorghidiu însusi se recomanda ca narator necreditabil al întâmplarilor. De aceea, toate informatiile cu privire la modificarea comportamentului Elei dupa primirea mostenirii de la unchiul Tache nu pot fi interpretate ca exacte. Este posibil ca ea sa se schimbe doar în ochii gelosului ei sot, dat fiind faptul ca „naratiunea e mediata de constiinta unui personaj” (R. M. Albérès, Istoria romanului modern ).<br />
Schimbarea din viata tânarului cuplu aduce în jurul Elei prezente masculine mult mai apte, în opinia lui Stefan, de a o cuceri; astfel, gelozia lui poate fi rezultatul competitiei mai vii decât înainte. Situat exclusiv în interiorul perspectivei lui Gheorghidiu, cititorul nu va sti niciodata cu certitudine daca Ela si-a modificat cu adevarat sentimentele fata de sotul ei, înselându-l cu G. sau daca nu e vorba decât despre imaginatia unui barbat neîncrezator si orgolios. Ceea ce se modifica neîndoielnic este atitudinea naratorului ( Stefan Gheorghidiu ) în raport cu eroina, chiar daca, uneori, el urmareste sa-i creeze cititorului iluzia ca se afla în posesia celor mai sigure fapte si interpretari.<br />
Iubirea lor ia nastere sub semnul orgoliului. Chiar daca la început Ela nu îi placea, Stefan se simte, treptat, magulit de interesul pe care i-l arata „una dintre cele mai frumoase studente de la Universitate”. Admiratia celor din jur este un alt factor care determina cresterea în intensitate a iubirii lui Stefan: „Începusem totusi sa fiu multumit fata de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine, fiindca eram atât de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente.” Pasiunea se adânceste în timp, iar faptul ca Ela traieste o admiratie neconditionata pentru viitorul ei sot contribuie la crearea iluziei ca relatia lor are o baza solida. Pentru Stefan Gheorghidiu, iubirea nu poate fi decât unica, absoluta. Sentimentul pe care îl traieste în raport cu Ela devine ratiunea sa de a fi, modul de a se împlini în plan spiritual: „sa tulburi atât de mistuitor o femeie dorita de toti, sa fii atât de necesar unei existente, erau sentimente care ma adevereau în jocul intim al fiintei mele.”<br />
Mostenirea de la unchiul Tache schimba cercul relatiilor celor doi. Lumea mondena, în care Ela se va integra perfect, este, pentru Stefan, prilejul de a trai suferinte intense, provocate de gelozie. Daca în prima parte a relatiei lor iubirea sta sub semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domina devine gelozia.<br />
Relatiile dintre cei doi soti se modifica radical, iar tensiunile, despartirile si împacarile devin un mod de existenta cotidian pâna când Stefan este concentrat, în preajma intrarii României în razboi. Ela se muta la Câmpulung, pentru a fi mai aproape de el, iar relatia lor pare sa intre, din nou, pe un fagas al normalitatii. Chemat cu insistenta la Câmpulung, Stefan obtine cu greu permisia, dar descopera ca Ela e interesata de asigurarea viitorului ei în cazul mortii lui pe front. Când îl vede pe G. pe strada, e convins ca Ela îl însala, desi nu are nicio dovada concreta, asa cum nu a avut, de altfel, niciodata. Pentru Gheorghidiu, esecul în iubire e un esec în planul cunoasterii. Analiza mecanismului psihologic al erosului, semnificativa pentru toti eroii lui Camil Petrescu, este dublata de o radiografie a tuturor conflictelor interioare. Personajul recunoaste ca e hipersensibil, ca nu poate fiinta în limita canoanelor, dar nu accepta ideea ca realitatea propriei constiinte nu e valabila în plan exterior.<br />
Confruntat cu experienta-limita a razboiului care redimensioneaza orice relatie umana, Stefan Gheorghidiu îsi analizeaza retrospectiv si critic întreaga existenta. Drama erotica este reevaluata din perspectiva experientei razboiului. Întors în prima linie dupa cele câteva zile petrecute la Câmpulung, Stefan Gheorghidiu participa la luptele de pe frontul Carpatilor cu sentimentul ca este martor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismul combatantilor, ci pe haosul si absurditatea situatiei – si are – sub amenintarea permanenta a mortii – revelatia propriei individualitati, ca si a relativitatii absolute a valorilor umane: „ Îmi putusem permite atâtea gesturi pâna acum – marturiseste naratorul -, pentru ca aveam un motiv si o scuza: cautam o identificare a eului meu. Cu un eu limitat, în infinitul lumii nici un punct de vedere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibila si deci nici o putinta de realizare sufleteasca…” Finalul romanului consemneaza despartirea definitiva de trecut a eroului. „Ultima noapte de dragoste” pe care o petrece alaturi de Ela marcheaza înstrainarea definitiva de trecutul propriu si recunoasterea esecului în planul cunoasterii. Cititorul care spera sa afle, în final, daca Ela i-a fost infidela, este dezamagit. Desi citeste un bilet anonim care îl informeaza despre tradarea Elei, personajul – narator nu verifica informatia, ceea ce întretine dincolo de paginile romanului enigma relatiei complexe care se stabileste între cei doi soti. Sentimentul de indiferenta care îl domina pe erou este evident în renuntarea „la tot trecutul” în favoarea femeii care si-a pierdut aura de feminitate misterioasa si atragatoare.<br />
Personajul din romanul psihologic sufera o mutatie profunda: evolutia sa nu mai este previzibila ( nici macar pentru autor ). El scapa de sub puterea destinului antic sau a determinismului mediului si se adânceste în propria constiinta. Personajul preia functiile naratorului, asigura unitatea compozitionala, sprijina intriga care si-a diminuat importanta.<br />
Personajul-narator relateaza fapte în care a fost implicat ca protagonist. Este narator necreditabil pentru ca, intentionat sau involuntar, ofera o perspectiva subiectiva asupra celor relatate.<br />
Prezenta unui personaj-narator unic determina particularitati narative. Toate evenimentele banale relatate au însemnatate numai pentru cel care le relateaza. Numai în lumina constiintei o dupa-amiaza obisnuita de vara dobândeste o importanta covârsitoare, se converteste „într-o zi imensa”, în care „întâmplarile astea mici, amanuntite pâna în fractii de impresie” ajung sa fie simtite „printre cele mai importante din viata mea”. Având în vedere acestea, se poate spune ca totul are importanta doar pentru cel care traieste. De aici, întrebarea asupra motivatiei scrierii romanului, pe care si-o pune însusi personajul-narator: „Astazi, când le scriu pe hârtie, îmi dau seama, iar si iar, ca tot ce povestesc nu are importanta decât pentru mine, ca nici nu are sens sa fie povestite”. Fraza expliciteaza pozitia naratorului, care e pus în situatia sa explice de ce povesteste pentru a fi crezut. Naratorul din roman nu are constiinta limpede a actului sau. Poate scrie din nevoia marturisirii, ca sa-si usureze sufletul, sau din dorinta de a întelege mai bine ce s-a întâmplat. În roman nu se ofera nici un indiciu cu privire la motivatia scrisului.<br />
Finalul deschis îi ofera cititorului înca un prilej de a se regasi în experienta personajului – narator, pentru ca romanul lui Camil Petrescu ilustreaza „totalitatea omului modern” ( R. M. Albérès, Istoria romanului modern ). Dincolo de povestea lui Stefan Gheorghidiu transpar atitudinile si parerile autorului, la care cititorul are acces, pentru ca esenta romanului modern este reprezentata de autenticitate.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-47252488174665863582010-12-31T14:56:00.000+02:002010-12-31T14:56:31.938+02:00Particularitatile unui roman al experientei din perioada interbelica: Maitreyi de Mircea Eliade<b>Romanul experientei</b> reprezinta o categorie a romanului interbelic, bazata pe crearea impresiei de autenticitate, de tangibil, prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (pagini de jurnal, scrisori, biografii reale etc.) sau prin fabricarea acestora, cu rolul de a mima realitatea.<a name='more'></a><br />
<b>Proza experientei</b> este una a subiectivitatii si a autenticitatii, a unei intense trairi la nivel spiritual, traduse prin trecerea unor evenimente exterioare în planul profund interior, definitoriu, al personajelor. Stilistic, romanul este caracterizat de sinceritatea exprimarii, de surprinderea vietii prin intermediul unei tendinte anticalofile, de refuz al scrisului frumos, împodobit. El tinde, asadar, catre confesiune, dând impresia cititorului ca este martor al unei experiente traite pas cu pas, asemeni unui sir de capturi din viata personajelor.<br />
Romanul Maitreyi scris de Mircea Eliade, aparut în 1933 si bucurându-se de un mare succes din partea criticii si a publicului, este un roman modern subiectiv, erotic si în acelasi timp exotic. Având la baza notatiile scriitorului din perioada în care s-a dedicat studiilor de orientalistica la Universitatea din Calcutta, el prezinta erosul ca pe o constanta a trairii umane, dar si ca pe un element misterios, profund marcat de perceptia culturala si de traditie. Din punct de vedere spatial si temporal, actiunea se desfasoara la începutul secolului, pe tarâmul misterios al Indiei.<br />
Tema romanului Maitreyi este incompatibilitatea, atât la nivel afectiv, emotional, cât si structural, între civilizatia europeana si cea orientala, incompatibilitate ilustrata printr-o poveste de dragoste care lupta cu imposibilul.<br />
Constructia discursului narativ cunoaste trei niveluri: acela al jurnalului intim al naratorului, care surprinde cu fidelitate perceptia scriitorului la momentul desfasurarii evenimentelor, acela al notatiilor ulterioare ale acestuia, completari survenite pe baza impresiilor resimtite ulterior, si cel al confesiunii naratorului, supuse rememorarii.<br />
Incipitul surprinde starea de incertitudine, de regret si frustrare a personajului-narator în fata imposibilitatii de a regasi, printre notele din jurnalul sau, o data precisa: aceea a primei întâlniri cu Maitreyi, femeia care i-a schimbat cursul vietii.<br />
Actiunea romanului se dezvaluie, asemeni unui mosor de ata, prin intermediul starilor pe care Allan, tânarul inginer englez care vine în Calcutta dornic sa îsi faca o cariera, le resimte în timp ce reciteste întâmplarile consemnate în jurnalul sau din acea perioada. Existenta unui astfel de element este specifica romanului modern al experientei, fiindca releva într-un mod obiectiv o serie de întâmplari puse pe seama autenticitatii.<br />
Povestea lui Allan debuteaza odata cu întâlnirea acestuia cu inginerul indian Narendra Sen. Barbatul reprezinta conditia care duce la desfasurarea viitoare a actiunii, fiindca, prin intermediul lui, Allan o întâlneste pe fiica acestuia, Maitreyi. Cu toate ca la început fata i se parea respingatoare, odata cu mutarea sa în casa familiei Sen, el devine tot mai tulburat de prezenta ei.<br />
Cu o mentalitate puternic influentata de cultura europeana, Allan percepe gresit apropierea dintre el si Maitreyi, pe care parintii fetei o încurajeaza, vazând-o ca pe o viitoare casatorie planuita de cei doi.<br />
Tot mai atras de misterul tinerei fete, cu o vasta cultura atât în domeniul literaturii, cât si al valorilor traditionale, Allan începe sa doreasca apropierea de Maitreyi. Jocurile seductiei practicate de fata în modul misterios si naiv cu care Allan nu este familiarizat, nu fac decât sa creeze o intimitate tulburatoare între cei doi.<br />
Sub pretextul învatarii limbii franceze de catre ea si a bengalezei de catre el, tânarul se lasa prins în mrejele indiencei, trecând de la negare la apoteoza, pâna la dorinta arzatoare de a-si abandona religia si de a trece la hinduism. Fata simte ca iubirea pentru Allan a fost „poruncita de cer”, asa ca, înainte de a i se darui, oficiaza o logodna mistica, ai carei martori sunt lacul, pamântul, padurea si cerul, elemente cosmice care pun iubirea sub semnul predestinarii.<br />
Fericirea îndragostitilor este însa spulberata atunci când parintii fetei afla tot ce se petrecuse de la sora ei, Chabu. Allan afla ca familia Maitreyiei nu dorise niciun moment casatoria lor, fiindca ea ar fi fost imposibila, este alungat din casa, iar efectele nefaste ale iubirii lor nepermise se rasfrâng iremediabil asupra tuturor. Tatal orbeste, Chabu moare, iar Maitreyi, care ia asupra ei toata vina, se daruieste unui vânzator de fructe, sperând sa fie alungata din casa si sa îl regaseasca astfel pe Allan.<br />
Tânarul englez rataceste o vreme, pierdut, prin Calcutta, ca apoi sa se retraga în muntii Himalaya, pentru a se vindeca de Maitreyi. O întâlneste pe Jenia Isaac, o femeie simpla cu care petrece o noapte. Prezenta ei nu face decât sa îi confirme absolutul sentimentelor pentru bengaleza care va ramâne o obsesie si o enigma de nedepasit odata cu anii, ceea ce face ca finalul romanului sa fie unul deschis. Scris în stilul epocii, finalul nu explica nimic, ci noteaza, ca si în Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de razboi de Camil Petrescu, îndoiala: „...Si daca n-ar fi decât o pacaleala a dragostei mele? De ce cred? De unde stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyei...”<br />
Cele doua personaje ale romanului sunt construite ca doi reprezentanti ai unor culturi complet diferite. Allan, europeanul rational, pentru care totul se reduce la înlantuirea cauza-efect, se implica într-o experienta erotica initiatica, prin care ajunge la un nivel de interiorizare care îi zdruncina din radacini vechile credinte si principii. Ajunge sa se îndragosteasca sincer si absolut de tânara indianca, fiind captivat de jocul misterului si al ezotericului pe care Maitreyi îl practica aproape inconstient.<br />
Ea este o tânara crescuta într-o cultura a simturilor, a cosmicului, a naturalului si a iubirii traite pâna la cel mai intens nivel spiritual, si ramâne pentru Allan un mister de nepatruns. Este cea care îl initiaza pe tânar în iubire, în ciuda experientei lui mai vaste, si risca totul pentru el, fiindca simte ca iubirea lor este pusa sub semnul fortelor superioare. Relatia de iubire a celor doi este una a trairilor pasionale, a unor etape prin care trec fara sa opuna rezistenta, fiindca sunt învaluiti de magia sentimentelor mai presus de fizic si real.<br />
Din punct de vedere compozitional, romanul este strucurat în cincisprezece capitole, întâmplarile fiind narate la persoana I, perspectiva fiind aceea a personajului-narator, cu focalizare interna. Tehnica narativa este una moderna, facându-se apel la fluxul memoriei, care dizolva cursul firesc al povestirii în îmbinarea prezentului cu trecutul în diferitele lui etape.<br />
Primul roman exotic din literatura româna, Maitreyi este mai mult decât o poveste de dragoste. Este un roman al experientelor superioare, al trairilor spirituale care strabat rigorile unor culturi incompatibile, al unui conflict dintre eros si luciditate care dezlantuie fortele universale si îi transforma pe protagonisti în proiectii ale cosmicului în lumea materiala. Romanul dovedeste din plin estetica la care a aderat Mircea Eliade, punând problema raportului literatura / viata în aceiasi termeni ca si Camil Petrescu: autenticitate, de-teatralizare, experienta interioara, luciditate. De altfel, autorul declara ca apreciaza un om, o gândire sau o opera „dupa autenticitatea lor, adica dupa gradul de apropiere de coincidenta existenta = creatie”.Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-7091490065708361172010-10-03T18:36:00.001+03:002010-10-03T18:36:04.274+03:00Vorbeste engleza cu 24 de accenteEste uimitor cum tanarul din acest material video poate sa vorbeasca limba engleza cu 24 de accente...<br />
<object width="310" height="208"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/dABo_DCIdpM?fs=1&hl=en_US&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/dABo_DCIdpM?fs=1&hl=en_US&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="310" height="208"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-943954881545311442010-10-03T16:22:00.001+03:002010-10-03T16:24:00.748+03:00Hosting ieftin si bun din RomaniaIn ziua de astazi aproape fiecare dintre noi detine o mica sau o mare bucatica din <b>spatiul web</b>, aceasta bucatica poate insemna unul sau mai multe site-uri personale sau o mica afacere, un blog personal etc. Pentru ca utilizatorii sa poata accesa in fiecare zi bucata noastra de web, noi administratorii acelos site-uri suntem nevoie sa la gazduim undeva, fie pe un hosting gratuit fie la un hosting shared sau de ce nu si dedicat.<br />
In Romania exista multe firme care ofera servicii de hosting foarte bune, problema intervine in momentul in care dorim sa gasim un <b>hosting ieftin si bun</b>.<br />
In continuare dorim sa facem un sondaj pentru a vedea dvs. ce <b>firma de hosting</b> ne recomandati:<br />
<form action="http://poll.pollcode.com/Yel" method="post"><table bgcolor="#eeeeee" border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" style="width: 500px;"><tbody>
<tr><td align="right" bgcolor="white" colspan="2"><span style="color: black; font-family: Verdana;">pollcode.com <a href="http://pollcode.com/"></a></span></td></tr>
<tr><td width="500"><span style="color: black; font-family: Verdana;"><b>De la cine cumparam hosting ieftin si bun:</b></span></td></tr>
<tr><td align="center" width="500"><span style="color: black; font-family: Verdana;"><input name="answer" type="radio" value="1" />mxhost.ro <input name="answer" type="radio" value="2" />myhost.ro <input name="answer" type="radio" value="3" />xservers.ro <input name="answer" type="radio" value="4" />hostway.ro <input name="answer" type="radio" value="5" />claus.ro <br />
<input type="submit" value="Vote" /> <input name="view" type="submit" value="View" /></span></td></tr>
</tbody></table></form>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-40236763636143807942010-10-03T16:11:00.000+03:002010-10-03T16:11:01.351+03:00Horoscop Urania - Asteroizii de langa noi 2-8 Octombrie 2010Acest material video preluat din emisiunea <b>Pasul Fortunei via Youtube </b>va prezinta partea din horoscopul urania intitulata Asteroizii de langa noi pentru perioada astrologica cuprinsa intre 2-8 Octombrie 2010<br />
<object width="310" height="262"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/giT4j0FUcMg?fs=1&hl=en_US&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/giT4j0FUcMg?fs=1&hl=en_US&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="310" height="262"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1533987878147586204.post-87669022999255075312010-10-03T16:07:00.000+03:002010-10-03T16:07:12.520+03:00Horoscop Urania - Previziuni Generale 2-8 Octombrie 2010Site-ul nostru va pune la dispozitie pentru a urmarii online previziunile Generale din <b>horoscopul urania</b> petru saptamana 2-8 octombrie 2010. Horoscopul este preluat din emisiunea <b>Pasul Fortunei</b> de pe B1 TV.<br />
<object height="262" width="310"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/JQuizmuAqIk?fs=1&hl=en_US&border=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/JQuizmuAqIk?fs=1&hl=en_US&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="310" height="262"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com0